Hegel: Filosofia Dreptului
Precum Știința Logicii, Encyclopaedia Științelor Filosofice este și aceasta împărțită în trei părți: Logica; Filosofia Naturii; Filosofia Spiritului. Același tipar triadic din Filosofia Spiritului rezultă în filosofiile spiritului subiectiv, spiritului obiectiv și spiritului absolut. Primele două constituie filosofia gândirii, iar ultima – filosofia artei, religiei și filosofia însăși. Filosofia spiritului obiectiv se referă la modelele obiective ale interacțiunii sociale și instituțiile culturale în cadrul cărora “spiritul” este materializat. Cartea, intitulată “Elemente de Filosofia Dreptului“, a fost publicată în 1821 ca un curs care însoțea lecțiile ținute de Hegel la Universitatea din Berlin, și corespunde unei versiuni mai ample a secțiunii asupra “spiritului obiectiv” din Filosofia Spiritului.
Filosofia Dreptului (așa cum este ea în mod obișnuit numită) poate fi, și a fost (David Wood – “Philosophy at the Limit“, 1990), interpretată ca o filosofie politică independentă de sistem, dar este…
View original post 2,017 more words
Graffox 